Traducere de Octavian Cocoş
Când numai eu la tine-am apelat,
Doar în poemul meu ai strălucit;
Dar astăzi, tot ce scriu e demodat,
Iar Muza mea pe altul l-a îndrăgit.
Eu știu, iubite scump, că tema ta
Are nevoie de un alt poet,
Însă oricât de mult ar inventa
Îți dă-napoi ce ți-a sustras discret.
Îți dă virtute, un cuvânt furat
Din cum te porți; și frumusețe ia
Din obrăjorul tău, el n-a creat,
Orice însușire tu o ai deja.
Pentru ce-a spus să nu îi mulțumești,
Că-n loc să iei, ești pus ca să plătești.
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare